Comunicatul Saptamanii - Nu Mai Am Timp (13-04-2007)
|
Maria este studenta in anul IV. Studiaza PR, marketing sau jurnalism, si visul ei este sa devina cineva, sa fie un nume cu greutate, sa aiba o cariera adevarata. Pana aici nimic aiurea, nimic care ar putea sa fie criticat. Admir pe oricine se lupta pentru viitorul lui! Cu atat mai mult o fata care refuza sa fie sponsorizata de un individ cu varsta tripla decat a ei si munceste zi de zi pentru a reusi in viata.
Problema e ca de cele mai multe ori cei care isi doresc succesul uita de toti si de toate. Se adancesc intr-un program la birou de minimum zece ore, iar ambitia se transforma intr-o nebunie. "Maria", de exemplu, nu mai raspunde la mesajele mamei sale, nu mai mananca aproape nimic sau junk-food, isi uita prietenii, isi neglijeaza iubitul, nu mai raspunde la mail-urile fostilor colegi de liceu. Maria e in lumea ei si nimeni-nimic nu poate sa o influenteze. Maria uita cine e ea de fapt, uita de sufletul ei. As vrea sa le spun Mariei si altor persoane de acest gen ca, daca lucreaza mai mult, daca petrec mai mult timp la birou, se consuma mai repede, nu urca in ierarhie fulgerator. Devin si ele consumabile, ca si tonerul, hartia sau pixurile. Si stim cu totii care e soarta consumabilelor…
Un program de luni pana vineri de la 9:00 pana la 20:30 plus duminica te transforma intr-un zombie. In nici un caz nu iti asigura un transfer-bomba pe un salariu triplu.
Maria are un salariu de maximum 12 milioane. Maria nu mananca regulat de doua luni de cand are acest job. Maria crede ca va schimba lumea si nu vrea sa accepte ca e doar un pion folosit excesiv de care "patronatul" se poate debarasa oricand. Maria isi vinde munca, mintea si si-ar da si sufletul sa il impresioneze pe seful ei pentru 300 si ceva de euro. Viata ei se rezuma la somn (24:00-7:30), trezire si pregatire pentru noua zi (7:30-8:30), trafic, munca (9:00-20:30) si mici "altele" cand din punct de vedere fizic si intelectual mai e in stare. Ar trebui sa ma enerveze viata Mariei? Sa imi fie mila? Sau sa imi fie indiferent? Incet, dar sigur optez pentru a treia varianta, pentru ca Maria are o doza mare de inconstienta, ceva naivitate la bord, o lipsa de organizare crasa si o ordine a prioritatilor total haotica. Si daca unui om ii explici de mai multe ori ceva si nu face nimic sa schimbe problemele ce le are, trebuie sa iti devina indiferent. Poate chiar isi merita soarta.
Cineva mi-a spus ceea ce stiam, mi-a confirmat practic ca: "Nu exista sa nu ai timp, nu exista sa nu iti faci timp daca vrei cu adevarat". Traim in anul 2007 si totul se face in viteza. Mancam repede sau deloc, conducem cu viteza excesiva, ne distram extremist, ne neglijam sufletele in detrimentul viselor ce se vor transforma curand in cosmaruri. Trist, dar adevarat.
Maria, ai vazut ca au inflorit copacii? A venit primavara!
Ce ai zis? Nu am timp! Sunt intr-un meeting. Daca e vorbim mai tarziu.
|
|
